Un traseu pietonal accesibilizat este acel traseu unde persoanele in scaun rulant si cele cu deficiente de vedere pot sa se deplaseze independent (fara niciun fel de sprijin). Accesibilizarea spatiului public este o certitudine a faptului că acesta este accesibil tuturor categoriilor de pietoni.

In Romania exista mai multe dispozitii legale care reglementeaza drepturile persoanelor cu dizabilitati, precum si obligatiile autoritatilor de a asigura aceste drepturi. Una dintre acestea este Normativul 51. El a fost adoptat in 2001, primind o structura mai usor de inteles in 2012.

Prin proiectul “Donez 10 000 de pasi pentru orasul meu!”, ne propunem sa constatam situatia actuala a traseelor pietonale, comparand-o cu o mica parte dintre dispozitiile legale. Fiind un proiect de voluntariat unde cei implicati nu au (neaparat) pregatirea necesara, am ales doar cateva dintre reglementarile care ar putea fi usor de identificat, chiar si de catre copii.

Iata detalii despre obstacolele pe care voluntarii proiectului ar trebui sa le identifice pe perioada activitatii de cercetare a spatiului public. Asa cum veti observa, aplicatia diferentiaza obstacolele in functie de locul in care acestea sunt situate: pe trotuare sau in zona intersectiilor.

OBSTACOLE PE TROTUARE

1.1. Denivelare
(gropi, rosturi)

Dispozitii legale

Trotuarele şi căile de acces pietonale trebuie proiectate în aşa fel încât să fie plane.
Rosturile din pavaj sau orificiile de la grătarele pentru ape pluviale trebuie să aibă o lăţime de  maxim 1.5 cm.

Descriere activitate

Suprafata trotuarului nu trebuie sa prezinte denivelari sau gropi. Prezenta acestora permite acumularea apei de ploaie si blocheaza rotile scaunelor rulante. De asemenea, sunt periculoase pentru persoanele cu deficiente de vedere

Detalierea activitatii de cercetare

Trebuie sa identificati gropile, santurile, orificiile de la gratare, lipsa capacelor la canalizari sau orice obstacole de acest tip aflate pe trotuare.
Chiar daca legea prevede ca rosturile sa nu trebuie sa depaseasca 1.5 cm, va propunem sa va concentrati pe cele mai evidente, cu latimea a 3-4 degete de adult. La aceste dimensiuni, acestea sunt deja foarte periculoase pentru copii, nu doar pentru persoanele in scaun rulant sau pentru cele cu deficiente de vedere.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Denivelare”, veti gasi dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA!

Asa NU!

 

1.2. Ocupare trotuar
(masini parcate, chioscuri, banci, stalpi, ghivece cu flori, etc)

Dispozitii legale

(1)  Lăţimea trotuarelor conformate pentru a fi utilizate de către persoane cu handicap va fi de:

  • 1.80 m pentru trafic constant în dublu sens;
  • 1.50 m pentru trafic frecvent în dublu sens, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;
  • 1.20 m pentru trafic scăzut în dublu sens, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;
  • 90 cm pentru trafic într-un singur sens şi foarte rar în sens opus, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m.

Descriere activitate

Nu se permite parcarea auto sau amplasarea de chioscuri pe trotuar daca se ingusteaza spatiul de circulatie sub 1.8 m. Acestea reprezinta pericole pentru persoanele cu deficiente de vedere sau pot impiedica circulatia scaunelor rulante.

Detalierea activitatii de cercetare

In cazul in care spatiul de circulatie destinat pietonilor a fost ocupat in intregime sau chiar a fost ingustat (sub limita de 1,8 metri), trebuie sa sesizati acest lucru in aplicatie, apasand butonul “Ocupare trotuar”.

Deoarece timpul nu permite sa masuram cu exactitate in toate situatiile, va recomandam sa luati ca reper distanta dintre varfurile degetelor palmelor, cu mainile intinse lateral. De regula, aceasta distanta este egala cu inaltimea dumneavoastra.

Pentru ca exista cateva mituri despre parcarea pe trotuar, precizam urmatoarele:

  • Intotdeauna legea a interzis stationarea autovehiculelor pe trotuare (chiar si in situatiile in care ramanea un spatiu de 1 m)
  • Pana la sfarsitul anului 2016 era permisa amenajarea de parcari pe trotuare, daca se lasa un spatiu de circulatie de minim 1 m. Pentru ca legea nu respecta drepturile persoanelor cu dizabilitati, s-a inclus ca obligatie legala respectarea tuturor normativelor. Asadar, din ianuarie 2017 nu mai este permisa amenajarea de parcari pe trotuare daca nu se respecta latimile spatiului de circulatie prevazute de Normativul 51.

In activitatea dvs. de cercetare, pe langa situatiile foarte cunoscute de parcare ilegala pe trotuar, veti gasi si situatii absurde, cu parcari amenajate care ocupa in intregime trotuarul sau parcari pentru biciclete care (atunci cand sunt folosite) ocupa tot trotuarul.

Semnalizati toate aceste situatii prin apasarea butonului si realizarea fotografiei.

Pentru ca exista un numar ridicat de oameni care nu fac diferenta dintre “latimea minima necesara” si “latimea trotuarului”, precizam:

Normativul 51 se refera la acel spatiu de trecere care trebuie asigurat, daca trotuarul are mai mult decat aceasta latime. Adica, un trotuar realizat in 1980 care are o latime de 1 metru respecta Normativul 51, chiar daca latimea este sub limita minima impusa de Normativ. In schimb, daca trotuarul a fost reabilitat (sau realizat) dupa intrarea in vigoare a Normativului, lucrarile ar fi trebuit sa respecte latimile minime impuse. In activitatea de cercetare nu vom sesiza latimi ale trotuarelor mai mici decat limitele impuse de Normativul 51 chiar daca stim ca acestea au fost realizate dupa intrarea in vigoare a legii.

De asemenea, este foarte important sa distingeti diferentele dintre “Ocuparea trotuarului” si “Obstacole”.
In cazul in care spatiul de circulatie disponibil pietonilor este mai mare de 1,5 – 1,8 metri, situatia se incadreaza la “Obstacole”, nu la “Ocupare trotuar”.

Asa DA! Asa NU!

 

1.3. Obstacole
(bolarzi, banci, stalpi, ghivede cu flori etc)

Dispozitii legale:

Obstacolele cu o înălţime mai mică de 75 cm crează situaţii periculoase pentru persoanele cu deficienţe de vedere.

Obstacolele trebuie realizate astfel încât forma lor să atenueze impactul în caz de lovire.

Pentru a fi sesizabili de către persoanele cu deficienţe de vedere sau nevăzători, bolarzii vor avea (…) înălţimea cuprinsă între 70 şi 90 cm de la nivelul finit al trotuarului.

Bolarzii vor fi coloraţi contrastant faţă de suprafaţa pe care sunt montaţi şi vor fi marcaţi suplimentar cu benzi reflectorizante în partea inferioară şi în partea superioară.

Este interzisă amplasarea unor bolarzi tubulari subţiri cu diametrul mai mic de 8 cm.

Este interzisă unirea bolarzilor între ei prin lanţuri sau cabluri.

Descriere activitate

Obstacolele cu o înălţime mai mică de 75 cm crează situaţii periculoase pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Indiferent de inaltime, obstacolele cu muchii sau colturi sunt periculoase pentru toate categoriile de pietoni.

Detalierea activitatii de cercetare

Obstacolele de pe traseele pietonale sunt periculoase in primul rand pentru persoanele cu deficiente de vedere.

Iata tipuri de obstacole pe care le-ati putea intalni in activitatea dvs. de cercetare: indicatoare rutiere, panouri publictare, chioscuri, automate de vanzare, ghivece de flori, catarge etc

Un loc aparte pe aceasta lista il ocupa bolarzii. Chiar daca (uneori) sunt amplasati pe spatiul pietonal pentru a-l proteja, ei trebuie sa indeplineasca anumite conditii. In cazul bolarzilor, trebuie sa verificati urmatoarele lucruri:

  • Au inaltimea cuprinsa intre 70 si 90 cm? Nu e nevoie sa aveti o ruleta la dvs. Inainte de a pleca pe traseu, masurati pe corp aceste lungimi, de la podea. Retineti locul aproximativ unde sunt 70 si 90 cm. De exemplu, pentru o persoana de 170 cm, 70 cm sunt pe la mijlocul coapsei iar 90 la centura.  Cand veti fi pe teren, verificati inaltimea bolarzilor mergand langa ei. Daca sunt mai josi sau mai inalti, va rugam sa ii raportati cu ajutorul aplicatiei “10000 de pasi”.
  • Au o forma care sa atenueze impactul in caz de lovire? Colturile, varfurile sau muchiile sunt foarte periculoase in caz de impact. De aceea, daca gasiti astfel de bolarzi, va rugam sa ii raportati cu ajutorul aplicatiei “10000 de pasi”.
  • Bolarzii au culori contrastante? De exemplu, daca suprafata trotuarului este de un gri-deschis, bolarzii trebuie sa aiba culori inchise. In schimb, daca trotuarul este finisat cu materiale de culori inchise, bolarzii trebuie sa aiba culori deschise. Multe dintre persoanele care au o vedere slaba nu disting decat nuante de gri, de aceea ei nu pot sesiza bolarzii daca au aceeasi nuanta cu trotuarul. De aceea, daca gasiti astfel de bolarzi, va rugam sa ii raportati cu ajutorul aplicatiei “10000 de pasi”.
  • Bolarzii tubulari sunt mai lati de 8 cm? Masurati acasa cam cat inseamna 8 cm. De exemplu, latimea a 4 degete este aproximativ 8 cm. Cand mergeti pe teren, aplicati sablonul stabilit de dvs (degete, latime telefon etc). Daca gasiti bolarzi tubulari cu un diametru mai mic de 8 cm, va rugam sa ii raportati cu ajutorul aplicatiei “10000 de pasi”.
  • Bolarzii sunt legati intre ei cu lanturi sau cabluri? Astfel de amenajari sunt foarte periculoase pentru persoanele cu deficiente de vedere, chiar daca ele nu sunt de-a latul traseului pietonal. Daca intalniti bolarzi legati intre ei, va rugam sa ii raportati cu ajutorul aplicatiei “10000 de pasi”.

EXEMPLE: Toti bolarzii de granit montati in Bucuresti nu respecta inaltimea minima legala. Cea mai mare parte dintre acestia nu au culori contrastante fata de trotuar si au forme care ii pun in pericol pe cei care ar putea sa cada peste ei.

In privinta obstacolelor, care trebuie sa aiba inaltimi minime de 75 cm, va dam exemplul “bilelor” montate in centrul Capitalei sau garduletele din jurul spatiilor verzi. Cand verificati inaltimea, va recomandam sa folositi acelasi reper ca in cazul bolarzilor (minim 70 cm).

Va reamintim ca in aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Obstacole”, veti gasi doar dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

 

1.4. Obstacole suspendate
(indicatoare, panouri, semafoare, etc)

Dispozitii legale

Înălţimea liberă minimă de trecere pe sub obstacole izolate va fi 2.10 m.

Descriere activitate

Indicatoarele, reclamele sau orice corp suspendat (care depaseste latimea de 30 cm) trebuie sa fie amplasate la o inaltime mai mare de 2.10 m. Montarea lor la o inaltime mai mica pune in pericol pietonii.

Detalierea activitatii de cercetare

Montarea de obstacole suspendate nu trebuie sa se faca la o inaltime mai mica de 2.10 m deoarece ele reprezinta un pericol in primul rand pentru persoanele cu deficiente de vedere. Cel mai des, indicatoarele rutiere sunt montate cu incalcarea legii, sub limita legala de inaltime. Dar mai sunt si panourile publictare, semafoarele, cosurile de gunoi etc.

Va recomandam ca inainte de a pleca pe teren sa masurati o inaltime de 210 cm si, cu mana in sus, sa luati un reper care sa va ajute sa stabiliti care obiecte din spatiul public sunt suspendate la o inaltime mai mica de 210 cm.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Obstacole suspendate”, veti gasi dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

 

1.5. Lipsă trotuar

Continuitatea trotuarelor asigura deplasarea in siguranta a pietonilor pe tot traseul. Lipsa unor tronsoane de trotuare pune in pericol toti pietonii, dar in primul rand persoanele vulnerabile: copiii, batranii, persoanele cu dizabilitati, persoanele cu bagaje.

Chiar daca nu exista un articol de lege care sa oblige autoritatile sa asigure trotuare continue in zona urbana, pentru persoanele cu dizabilitati este important sa stie cand traseul lor este continuu. De asemenea, in munca dvs. de cercetare este foarte posibil sa gasiti situatii in care trotuarele au fost desfiintate prin incalcarea legii.

De aceea, cand intalniti situatii in care trotuarul nu exista sau este intrerupt, va rugam sa semnalati situatia cu ajutorul aplicatiei.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Lipsa trotuar”, veti gasi descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

*****

In cazul in care intalniti pe trotuare alte situatii cu potential de pericol pentru pietoni (copii, batrani, persoane cu dizabilitati etc), va rugam sa raportati acest lucru apasand butonul “Alte obstacole”.

*****

Atat pentru traficul auto cat si pentru cel pietonal, intersectiile reprezinta o zona cu potential de accidente.
Aplicatia “10000 de pasi” ajuta voluntarii sa raporteze urmatoarele tipuri de deficiente in zona intersectiilor:

OBSTACOLE IN INTERSECTII

2.1. Rampă
(latime, inclinatie, diferenta de nivel)

Dispozitii legale

Se recomandă o lăţime a rampei de acces între trotuar şi carosabil de 1.50 m. Atunci când acest lucru nu este posibil, se poate realiza o rampă cu lăţimea de minim 1.00 m.

Diferenţa de nivel maximă între trotuar şi carosabil va fi 20 cm. În aceste condiţii panta rampei va avea o înclinare recomandată de 8%, dar nu mai mare de 15%.

La joncţiunea între carosabil şi rampa de acces pietonală nu trebuie să existe diferenţă de nivel mai mare de 2 cm. Această diferenţă maximă de 2 cm va fi realizată cu muchie teşită sau rotunjită.

Pe zona rampelor nu vor fi prevăzute guri de scurgere ale apelor pluviale.

Descriere activitate

Verificati existenta rampei de acces a scaunelor rulante si latimea de minim 1,5 m. Pe aceasta latime, bordura trebuie sa fie mai joasa de 2 cm. Unghiul rampei: maxim 6.75 grade – masuratoare disponibila doar cu telefoane cu giroscop.

Detalierea activitatii de cercetare

La fiecare traversare de strada, fie ca exista trecere pentru pietoni sau nu, trebuie sa aiba rampa.

Rampa este o portiune inclinata care porneste de la nivelul trotuarului si se termina lin la nivelul carosabilului. Se admite o mica diferenta de nivel, dar nu mai mare de 2 cm. Latimea acestei rampe trebuie sa fie de minim 1,5 metri. Daca trotuarul e mai ingust de 1.5 metri, se admite o rampa de 1 m.

Cea mai frecventa incalcare a dispozitiilor legale se refera la diferenta de nivel dintre rampa si carosabil, care depaseste deseori limita maxima de 2 cm. Pentru a usura munca dumneavoastra, va recomandam ca prima data sa masurati aceasta diferenta.

Inainte de a pleca incepe munca de cercetare luati-va un reper pentru dimensiunea de 2 cm. De exemplu, latimea degetului mare are aproximativ 2 cm. Cand veti face cercetarea, daca veti constata ca bordura este mai inalta decat reperul dvs (2 cm), raportati problema apasand butonul “Rampa”. Daca veti gasi rampe unde gasiti inaltimi mai mici de 2 cm, verificati daca latimea ei este de 1.5 m, respectiv 1m (am explicat mai sus despre asta). Daca pe aceasta lungime gasiti inaltimi mai mari, inseamna ca rampa nu respecta normele legale.

Al treilea criteriu de calitate al rampelor este inclinatia rampei. Deoarece masurarea inclinatiei nu este foarte confortabila (pentru ca presupune lasarea telefonului pe sol), la aceasta actiune de cercetare nu am inclus in aplicatie acest tip de masuratoare.

Pentru cei pasionati, lasam aici doua aplicatii care va permit sa masurati inclinatia pantei – masurare inclinatie // alta aplicatie. Iar aici gasiti un calculator care va permite sa transformati gradele in inclinatie %.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Rampa”, veti gasi dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

 

2.2. Marcaj tactil

Dispozitii legale

Se vor prevedea marcaje cu suprafeţe de atenţionare tactilo-vizuale, pe rampă sau înainte de muchia planului înclinat, conform IV.3.2.

Descriere activitate

Marcajul tactil “de oprire” trebuie sa fie inainte de coborarea pe carosabil. Lungime: min. 1,5 m. Latime: min. 0,6 m. Culoarea trebuie sa fie contrastanta – culoare deschisa daca trotuarul este inchis la culoare (si invers)

Detalierea activitatii de cercetare

Persoanele cu deficiente de vedere sunt prevenite de apropierea unei zone periculoase prin marcaje tactile. Pentru aceste situatii, unde ei trebuie sa se opreasca, sunt marcajele cu bumbi. Exista si marcaje tactile cu linii, acelea fiind folosite pentru directionare, pe directia liniilor.
Pentru intersectii va rugam sa verificati doar existenta marcajelor cu bumbi ce ar trebui sa se gaseasca in dreptul rampelor, la fiecare colt de strada. El trebuie sa se intinda cel putin pe latimea rampei (1,5 m) si sa aiba o latime de 60 cm.

In Bucuresti, in unele intersectii, s-au utilizat niste materiale (de interior) care erau prinse cu suruburi in asfalt. Ele insa s-au deteriorat, deoarece nu erau prevazute sa suporte conditii mediului exterior. Daca veti gasi astfel de amenajari, daca lipsesc placute care sa asigure continuitatea “marcajului”, va rugam sa raportati deficienta.

Precizam ca nu am solicitat informatii despre existenta traseelor tactile de directionare deoarece stim ca in Bucuresti nu exista niciun astfel de traseu.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Marcaj tactil”, veti gasi dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

 

2.3. Semafor sonor

Dispozitii legale

Acolo unde trecerea de pietoni este prevăzută cu semafor, acesta va fi echipat suplimentar cu sisteme de detecţie pentru un timp prelungit de traversare, eventual cu buton cu comandă manuală şi semnalizare sonoră. Butonul cu comandă manuală va fi amplasat la înălţimea de 1.00m.

Descriere activitate

Semaforul sonor isi schimba tonalitatea odata cu cel vizual. El ajuta persoanele cu deficiente de vedere sa identifice fazele semaforului. Totodata, verificati daca butoanele de comanda ale semafoarelor sunt accesibile din scaun rulant.

Detalierea activitatii de cercetare

Semafoarele sonore permit persoanelor cu deficiente de vedere sa isi dea seama cand este permisa trecerea pentru pietoni.
In cazul in care nu auziti sunete emise de semafoare, indiferent de culoarea indicata, inseamna ca nu se respecta normele legale.

De asemenea, daca observati ca semafoarele au butoane de comanda, va rugam sa va asigurati ca acestea sunt amplasate de la o inaltime de 1 m (aproximativ), astfel incat cineva care ar sta intr-un scaun (rulant) sa poata ajunge la el. Mai trebuie sa verificati si daca un scaun rulant s-ar putea apropia de buton. De exemplu, pe soseaua Pantelimon exista butoane de comanda care sunt amplasate in spatele unui gard, iar pe Bd-ul Ferdinand sunt amplasate un dreptul unor gropi, unde un scaun rulant nu ar putea ajunge.

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Marcaj tactil”, veti gasi doar dispozitiile legale si descrierea activitatii (fara imagini).

 

2.4. Insulă de odihnă (l )

Dispozitii legale

Pentru străzi cu lăţime mai mare de 4 benzi de circulaţie, pe parcursul trecerii pentru pietoni vor fi prevăzute insule pentru odihnă şi manevră, aflate la nivelul carosabilului, cu dimensiuni minime de 1.50 x 1.50 m, astfel rezolvate încât să nu existe pericol de accidentare.

 

Descriere activitate

Pentru străzi cu lăţime mai mare de 4 benzi, pe parcursul trecerii de pietoni trebuie sa existe insule pentru odihnă cu latime de minim 1,5 m. Insula trebuie sa aiba rampa si marcaj tactil la fel ca orice trecere spre carosabil.

Detalierea activitatii de cercetare

Pentru majoritatea persoanelor aflate in scaun rulant, parcurgerea unor distante scurte este obositoare. La fel pentru batrani, persoane cu bagaje grele sau voluminoase etc
Pentru protectia tuturor categoriilor de pietoni, Normativul 51 prevede obligativitatea amenajarii de insule de protectie pe carosabilul mai lat de 4 benzi de circulatie.

Cand cercetati intersectiille, pe strazile cu mai mult de 4 benzi de circulatie, pe trecerile de pietoni trebuie sa existe o suprafata cu dimensiuni minime de 1,5 m X 1,5 m. Aceste insule trebuie sa fie accesibilizate. Adica trebuie sa fie la nivelul carosabilului pentru ca persoanele in scaun rulant sa poata trece fara efort iar in ambele sensuri de deplasare sa existe marcaje tactile cu bumbi care sa atentioneze persoanele cu deficiente de vedere cand incepe traversarea.

Asadar, chiar daca insula de odihna exista, verificati daca sunt indeplinite si celelate conditii descrise mai sus (latime 1,5 m, trecere la nivel pentru scaun rulant, marcaj tactil cu bumbi in ambele sensuri)

In aplicatia “10000 de pasi”, la butonul cu informatii aferent butonului “Insula de odihna”, veti gasi dispozitiile legale, descrierea activitatii si imaginile de mai jos.

Asa DA! Asa NU!

 

2.5. Lipsă trecere pietoni

Se stie faptul ca, in deplasarea lor, oamenii folosesc cel mai scurt traseu, chiar daca este mai putin sigur. Lipsa trecerilor pentru pietoni la unele intersectii mari contribuie la scaderea sigurantei.

Chiar daca legea nu are specificatii clare privind existenta trecerilor de pietoni, exista multe situatii cand acestea lipsesc. Din pacate, in numele “fluidizarii traficului”, in Bucuresti s-au desfiintat treceri pentru pietoni, ceea ce ingreuneaza deplasarile pentru toate categoriile de pietoni.

Deoarece vrem sa realizam harta traseelor pietonale accesibile (si accesibilizate), dorim sa stim cate trasee sunt intrerupte de lipsa trecerilor pentru pietoni.

In aplicatie veti gasi doar o imagine din Paris, unde sunt 4 treceri de pietoni pe o distanta de aproximativ 100 metri, pentru a se asigura pietonilor un traseu direct.

Asa DA!

 

*****

In cazul in care intalniti in intersectii si alte situatii cu potential de pericol pentru pietoni (copii, batrani, persaone cu dizabilitati etc), va rugam sa raportati acest lucru apasand butonul “Alte obstacole”.

*****

In perioada premergatoare activitatii de cercetare, cand veti citi acest material, va rugam sa va notati neclaritatile si sa le transmiteti catre coordonatorii zonei dumneavoatra.

Va multumim.

 

2018-11-27T06:22:48+00:00